Karma
ta, Este Mintea ta
Autor:
Eckhart Tolle
Vocea
din cap are o viata proprie. Majoritatea persoanelor stau sub vointa acestei
voci; sunt posedati de gînd prin minte. Si cum mintea este conditionata de
trecut, voi de asemenea sunteti obligati sa va întoarceti în trecut, iar si
iar.
Asta
este ceea ce în Orient este denumit Karma. Cînd cineva se identifica cu aceasta
voce, nu este constient de acest lucru. Daca ar fi, nu ar mai putea sa fie
posedat deja, pentru poate sa fie posedat numai cel care confunda entitatea
care îl poseda, cu sine însusi, sau atunci cînd se converteste în aceasta
entitate.
Timp
de milenii Omenirea si-a marit aceasta posesie mentala, ignorînd ca entitatea
posesiva nu este "EU-L". Printr-o totala identificare cu mintea, a
aparut un fals simt al Eu-lui, Ego-ul. Densitatea ego-ului, depinde în ce grad
voi - constiinta - va identificati cu mintea voastra, cu gîndul vostru. Gîndul
nu este altceva decît un mic aspect al totalitatii constiintei, totalitatea a
cine sunteti.
Gradul
de identificare cu mintea, se schimba de la o persoana la alta. Cîteva persoane
se bucura de libertatea mintii lor, timp de cîteva perioade, cu toate ca
scurte. Sunt pacea, veselia si vivacitatea, care sunt experimentate în aceste
momente si care fac ca viata sa merite. acestea sunt de asemenea momentele în
care creativitatea, iubirea si compasiunea, urca la suprafata.
Altii, sunt legati în mod constant la starea de
egoism. Sunt
alienati de ei însisi, asa ca de restul si de lumea care îi înconjoara. Cînd
voi îi vedeti, puteti nota tensiunea pe figurile lor, poate fruntea încruntata,
sau vre-o expresie absenta în ochii lor. Cea mai mare oarte a atentiei lor,
este absorbita în gînd, si deci, nu vã vad în realitate, si cu atît mai putin
va asculta într-adevar. Nu sunt prezenti în nici o situatie, pentru ca atentia
lor se gaseste în trecut sau în viitor, care bineînteles exista doar în mintea
lor, ca o forma de gîndire. Sau poate se relationeaza cu voi printr-un tip
oarecare de personaj al jocului pe care îl joaca, si deci, nu sunt ei proprii.
Majoritatea persoanelor sunt alienate începînd din interiorul lor, si unii
într-un asemenea grad, ca forma în care se comporta si interactioneaza, este
recunoscuta de altii, ca fiind o mare falsitate, cu exceptia din partea acelora
care sunt de asemenea falsi, si la fel de alienati ca si ei.
Alienarea,
înseamna ca nu va simtiti comozi în nici o situatie, în nici un loc sau cu nici
o persoana, nici macar cu voi proprii. Încercati mereu sa mergeti
"acasa", însa niciodata nu va
simtiti în casa. Cîtiva dintre marii scriitori ai secolului XX, precum: Franz
Kafka, Albert Camus, T.S.Elliot si James Joyce, au recunoscut alienarea ca
fiind dilema universala a existentei omenesti. Probabil au simtit-o mai profund
în ei proprii, si din aceasta cauza au fost capabili sa o exprime în mod stralucitor,
în operele lor. Ei nu ofera solutii. Contributia lor consista numai în a ne
arata un reflex al nefericirii si al suferintei omenesti, pentru ca sa putem sa
le vedem mai clar.
A
vedea nefericirea si suferinta proprii cu claritate, este primul pas pentru ca
sa le puteti depasi. Însa, în timp ce asteptati ca ceva semnificativ sa se
petreaca în vietile voastre, puteti sa nu percepeti ca lucrul cel mai
semnificativ care i se poate întîmpla unei fiinte omenesti, a avut deja loc în
voi: începutul procesului de separare a gîndului, si perceptia.
Extract din cartea lui Echart Tolle, "A New
Earth"
Sursa: Fonte: sekinahmerkaba.ning.com
Translator:
Star Child
No comments:
Post a Comment